Observatorul Astronomic Timişoara

Instrumentele astronomice

Instrumentul de bază, folosit cel mai adesea în fotometria fotoelectrică, este un reflector de marcă, de tipul Cassegrain, cu montură ecuatorială, cu oglinda principală aluminizată având un diametru de 286 mm iar lungimea focală de 1860 mm. Telescopul acesta este dotat cu următoarele filtre pentru culoare: roşu (RG1/2 mm, l = 630 nm), lumina vizibilă (galben, OG4/2 mm, l = 546 nm), albastru (BG1/2 mm + GG3/1 mm, l = 445 nm), ultraviolet (UG1/2.5 mm, l = 368 nm). Detectorul este un fotometru fotoelectric monocanal, care foloseşte un fotomultiplicator fără răcire de tipul EMI 9502B, semnalul fiind înregistrat de un aparat Carl Zeiss Jena pen-recorder. Baza de timp este asigurată de un cronometru marin de fabricaţie sovietică.

Observaţie fotografică

Astrograful Voightlander cu diametrul de 160 mm şi cu lungimea focală de 700 mm este montat pe intrumentul ecuatorial principal. Foloseşte plăci fotografice de 60 x 90 mm.

Observaţii legate de vizibilitate

Pentru observaii făcute cu ochiul liber utilizăm următoarele instrumente:

un reflector de marcă, tip Newton, cu montură alt-azimutală, la care oglinda principală are diametrul de 180 mm şi lungimea focală de 3000 mm;
un refractor Zeiss cu montură ecuatorială, având diametrul de 80 mm şi lungimea focală de 1200 mm;
un refractor Zeiss cu montură alt-azimutală, având diametrul de 110 mm şi lungimea focală de 2000 mm;
un refractor Zeiss ataşat reflectorului principal, cu diametrul de 150 mm şi lungimea focală de 2250 mm.

Observaţii solare

Pentru observaţii solare folosim un refractor orizontal ( diametru de 150 mm ) având ataşate un coelostat, o fotocameră solară şi un spectroscop pentru protuberanţe.

Observaţii din satelit

Pentru observaţii vizibile din satelit folosim doi teodoliti militari Bouche.

Procesarea datelor

Pentru prelucrarea datelor şi calcule numerice folosim un calculator PC-AT cu un procesor Intel 80486-dx2 care lucrează la frecvenţa de 66 MHz.

Biblioteca

400 volume;
20 titluri de reviste şi publicaţii (1960-1973);
începând din 1992 biblioteca primeşte Jurnalul Astronomic Român şi Meteoriţi (ediţia revăzută a Asociaţiei Astronomice Ungare);
Observatorul Astronomic din Belgrad a donat toate ediţiile Buletinului Astronomic de Belgrad încă de la început precum şi alte scrieri sârbeşti revăzute;
datorită Fundaţiei Soros Pentru O Societate Deschisa biblioteca a primit câteva lucrări periodice de bază cu noutăţile în domeniu.